Tu poți Isuse!
Obrajii-mi ard Isuse
De plâns și suferință
Când văd atâta lume
Căzută din credință
Când văd că-i tot mai plină
A lumii largă cale
Când văd că-i pietruită
Cu plânsete și jale
Când văd că în noapte stau
Cu ochii întunecați
Cu lanțuri de robie
În piepturi ferecați
Când văd că larga cale
Ca o Morgana cântă
Și atrage spre adâncuri
Pe cei ce o ascultă
Când văd că pașii moi
Se târâie spre hău
Se dă o bătălie
De plâns în pieptul meu
Dar n-am putere Doamne
Cum pot să o opresc?
E vântul nepăsării
Spre tot ce e drăcesc
E un vârtej ce poartă
Cu neguri și amorțire
Spre poarta osândirii
Întreaga omenire
Doar Tu Isuse drag
Să faci ceva, mai poți
Ca să-i întorci din cale
Spre ceruri să-i îndrepți
Doar Tu mai poți Isuse
În loc să îi oprești
Să le întorci privirea
Spre porțile cerești
Dar Tu poți să-i mai chemi
La pace și lumină
Să-i speli să-i curățești
De a lumii neagră tină
Doar Tu poți să ne fi
La toți Vindecător
De a lumii înșelăciune
Și de al ei fior
Căci Tu ai biruit
Această întreagă lume
Cu dragostea Ta mare
Și cu frumosu-Ți Nume
Amin!